Stelele
Sunt corpuri gazoase masive care genereaza energie prin reactii termonucleare. Acestea iau nastere dintr-un nor de materie interstelara (nebuloase), care colapseaza gravitational si care in consecinta determina reactiile de fuziune nucleara.
Stelele sunt compuse din plasma, compozitia lor fiind formata in mare parte din nuclee de hidrogen si heliu. In plasma stelara se gasesc de asemenea si cantitati mici de oxigen, carbon, neon si azot. Stelele emana si elemente in forma gazoasa, iar pe parcursul evolutiei lor si din cauza fuziunilor atomice permanente apar in cosmos si cantitati mici de elemente mai grele si chiar metale.
Masa stelelor determina proprietatile lor (temperatura, luminozitate, marime) si dezvoltarea lor in timp. Astronomii E. Hertzsprung (danez) si H. Russel (american) ilustreaza grafic relatia dintre cele trei proprietati prin intermediul diagramei care le poarta numele – Hertzsprung-Russel (H-R). Astfel studiile lor indica o relatie intre tipul spectral si culoarea stelelor, care dau indicii asupra temperaturii la suprafata stelei. La intocmirea diagramei pe baza celor doua caracteristici s-a constatat ca stelele nu sunt distribuite la intaplare ci sunt grupate, majoritatea dintre ele intr-o fasie diagonala curba care traverseaza campul diagramei – fasie numita secventa principala. Fata de secventa principala mai apare o concentrare de stele spre partea dreapta (giganticile rosii), dar si in partea stanga – piticile albe.
Spectrul
I. Newton este primul care a descoperit ca lumina solara care trece printr-o prisma transparenta se descompune intr-un amestec de lungimi de unda, de la rosu la violet. In 1811 opticianul german J. von Fraunhofer observa ca spectrul luminos solar, care arata ca o banda colorata, este strabatut de linii negre, care nu variau nici ca pozitie nici ca intensitate. Prezenta acestora a fost explicata ulterior de G. Kirchhoff si Robert Bunsen, considerati parintii spectroscopiei modrne. Acestia au observat ca fiecare linie este amprenta unica a unui anumit element sau grup de elemente si astfel pe baza structurii spectrale luminoase pot fi identificate caracteristicile compozitionale ale diferitelor corpuri.. Liniile negre pot furniza si informatii despre miscarea, iar indirect despre distanta corpurilor, in spatiul cosmic.