Relieful in Suceava

Diverse, Stiinta, TurismNiciun comentariu

Te afli aici:, Stiinta, TurismRelieful in Suceava

In arealul carpatic, partial si in cel subcarpatic, bine reprezentat este relieful structural si litologic, prin vai tectonice, vai in chei si defilee in alternanta cu bazine depresionare de facies petrografic, mici suprafete structurale si hogback-uri, sei litologice si martori izolati, forme exo si endocarstice. Arealul de podis se evidentiaza prin platouri structurale si vai sau sectoare de vai subsecvente, asimetrice. De asemenea, in arealul carpatic raspandit este relieful periglaciar, ce are conditii de formare si in prezent la altitudini mai mari de 1400 m, prin terase de crioplanatie si martori de gelifractie, nise de nivatie, campuri de blocuri si jgheaburi periglaciare, soliluxiuni, creep etc. Devin convingatoare, in ultimul deceniu, dovezile existentei reliefului glaciar (in Calimani), prezent sub forma de circuri si morene. Tot in Calimani a fost descris si relief vulcanic (aparatul vulcanic si „caldera” centrala a Calimanilor, planeze si barrancosuri) si subvulcanic (sill-uri, dick-uri) in Bargau. Destul de raspandit si variat este relieful antropic (halde, baraje de decantare, cariere, taluzari secundare, ramblee, locasuri si transee militare) si biogen (musuroaie inierbate, carari de vite etc.), insa nota dominanta este data, inclusiv in arealul de podis, de relieful fluvio – denudational, deosebit de variat si extins. De retinut aici relieful de nivelare din arealul carpatic (suprafetele Batrana sau Cerbul din Miocenul superior si Mestecanis din Pliocen), umerii de vale (la altitudini relative mai mari de 200 m, din Pliocenul superior), terasele fluviale (ale vilor Siretului, Sucevei, Moldovei, Bistritei, cu altitudini relative de pana la 200 m), si in special marea raspandire a proceselor denudationale de pe versanti, cu precadere a alunecarilor de teren. Nu lipsesc glacisurile vechi (pleistocene) si noi (holocene).

Principalele subunitati ale reliefului montan de pe teritoriul judetului apartin jumatatii de est a Grupei nordice a Carpatilor Orientali, numita si Carpatii Maramuresului si Bucovinei, in care se incadreaza muntii cristalini ai Suhardului, Tibaului si Mestecanis si muntii flisului, cu obcinele Feredeu si Mare, precum si partii nordice a Grupei Centrale a Carpatilor Orientali, numita si Carpatii Moldo – Transilvani, din care fac parte muntii vulcanici ai Calimanilor si Bargaului, muntii cristalini ai Giumalaului si Raraului, ai Bistritei mijlocii (Pietrosu – Grintiesu) si ai Tarnitei si muntii flisului, reprezentati prin Stanisoara. Intre aceste doua mari grupe ale Carpatilor Orientali se afla Culoarul Dornelor – Campulung – Gura Humorului, tectonic si de eroziune.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sus