Fotografiile de nunta se refera la fotografiera activitatilor legate de nunti. Acestea contin fotografii ale cuplului inainte de casatorie (anuntarea, portrete, felicitari de multumire), precum si acoperirea nuntii si a receptiei.
Precum tehnologia de realizare a fotografiilor in sine, practica realizarii pozelor pentru nunti a evoluat si crescut de la inventarea artei fotografice in 1826 de catre Joseph Nicephore Niepce. De fapt, o fotografie timpurie, realizata la 14 ani dupa acel moment ar putea sa fie o recreere pentru camera a nuntii din 1840 dintre regina Victoria si printul Albert. Totusi, in primii ani ai fotografiei, majoritatea cuplurilor cu venituri modeste nu angajau un fotograf pentru a imortaliza nunta in sine. Pana in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, majoritatea oamenilor nu pozau pentru fotografii in timpul nuntilor ci, mai degraba, realizau o fotografie formala in cele mai bune haine ale lor inainte sau dupa ce nunta avea loc. Pe la sfarsitul anilor 1860, tot mai multe cupluri au inceput sa realizeze fotografii in tinuta de nunta sau uneori angajau un fotograf pentru a veni la locatia unde se tinea nunta.
Din cauza echipamentului greoi si a problemelor de iluminat, fotografia de nunta era mai mult o practica de studio pentru foarte mult timp in secolul al XIX. De-a lungul timpului, tehnologia s-a imbunatatit, dar multe cupluri tot alegeau sa realizeze o singura fotografie pentru poza de nunta. Albumele de nunta au ajuns sa fie o practica mai comuna incepand cu anii 1880, iar fotograful includea uneori si invitatii in fotografii. Adesea, cadourile erau si ele intinse si fotografiate.
Incepand cu secolul XX, fotografia color a devenit dispnibila, insa era nesigura si scumpa, asa ca majoritatea fotografiilor de nunta inca se realizeau in alb si negru. Conceptul de a surprinde „evenimentul” nuntii a devenit mai des practicat la scara larga incepand cu al Doilea Razboi Mondial. Folosind tehnologia rolei de film si tehnicile de iluminat imbunatatie odata cu inventarea becului compact, fotografii apareau adesea la nunti si incercau sa vanda pozele apoi. In ciuda fotografiilor de o calitate destul de slaba, competitia a fortat studiourile de fotografie sa inceapa sa lucreze la locatie.
In anii 1970, abordarea mai moderna de inregistrare a intregii nunti a inceput sa evolueze in practica pe care o stim astazi, inclusiv stilul de fotografie documentara. Click pentru Constantin Butuc ca sa vedeti mai exact la ce ma refer.
Exista doua abordari principale pentru fotografia de nunta care se practica astazi: traditionala si fotojurnalistica.